Friday, October 30, 2009

La ultimul curs cu Feri Baci, din 28 oct, a aparut o "disputa":
Mai este o imagine editata o fotografie sau devine ilustratie?

Un punct de vedere ar fi ca odata ce ti-ai bagat mainile in ea fotografia dispare. Dispare realitatea pe care ai surprins-o pe camera. ... Si in plus nu mai esti ca fotograf mesterul perfect care a stiut de la inceput cum sa incadreze, ce lumina are, ce setari sa faca, cum sa pandeasca clipa si sa apese pe "tragaci"!

Pot accepta si chiar intelege acest punct de vedere purist. Totusi mi se pare plin de orgoliu si egoism si mai putin darnic cu privitorii. Un punct de vedere poate trist si insingurat, un fel de a crea doar pentru tine. ...De fapt, daca stau si ma gandesc, nici nu mai imi pare arta, iar fotograful din creator se transforma in cronicar! Mestesugit, profesionist, tehnic dar doar un cronicar al lumii...



 
Stau si ma intreb daca vreodata vre-un asemenea mestesugar (si o spun cu toata consideratia pentru cel care are asemenea deziderate) va putea sau a putut sa egaleze in fotografia virgina pe care a captat-o, realitatea pe care a vazut-o, de fapt, cu cea mai impresionanta si veche "camera": ochiul si mintea dinaintea declansarii!?




Avem capacitatea de a "vedea" realitatea in modul nostru unic, individual, filtrand in minte un detaliu si scotand in evidenta altul. Vedem in minte scena, spunem povestea, si in acel moment, involuntar si inconstient filtram ghemotocul de hartie de pe jos si amplificam puterea de expresie a celor doi batrani de pe banca, aflati senin la grandiosul dar linistitul final al unei vieti traite din plin. Punem camera la ochi, fixam cuplul in punctul "D" si tragem! Ne bucuram de realizare! Ajungem acasa, descarcam si vedem cum ghemotocul de hartie din stanga jos, in planul apropiat, "fura" toata povestea... Asta e viata! Nu tine cont de punctul nostru unic si particular de vedere.


Realitatea e ca sunt doar doi batrani tristi care toata viata au supravietuit cu greutati, cu bucurii marunte si doar s-au obisnuit unul cu altul... Dar ce creator si inspirant era punctul nostru de vedere, povestea noastra! Ce inspiranta chiar pentru acel cuplu daca ar vedea-o... Poate ar face un ultim efort si ar TRAI macar de acum incolo - o zi, o saptamana, un an...

Un artist fotograf e un creator! Ia o imagine plata a realitatii si o insufleteste cu punctul lui de vedere, cu povestea lui si apoi generos o elibereaza plina de semnificatie (si poate de orgoliu personal) in salbaticie... Si vin apoi "devoratorii" si se hranesc din ea... sau nu...

Exista un curent mai putin inversunat care accepta anumite ajustari ale originalului fara a considera ca astfel manipuleaza fotografia. Conform acestuia se accepta cropuri, ajustari de contrast, balans de alb, denoise, uneori chiar unsharp si eliminare de pete datorate gunoaielor de pe senzor, dar nu manipularea culorilor, colaje, decupaje, filtre artistice si alte manipulari de acest gen. Cred ca e un punct de vedere conciliant dar doar un alt punct de vedere.



... Cred ca pana la urma cel mai important e sa-ti faca tie placere rezultatul muncii tale si procesul care a dus la asta. Iar daca altii aleg sa procedeze diferit, dintr-un alt punct de vedere decat al tau, (si evident ca asa se intampla!), sa dezvolti puterea de a accepta acest lucru. A accepta nu inseamna a fi de acord, nu inseamna nici macar a empatiza cu celalalt. Inseamna sa iei in considerare ca exista in realitatea unica si alt punct de vedere. Ce faci mai departe cu aceasta acceptare, cu acest acknowledge, depinde numai de tine. O poti exploata descoperind ca exista si in tine o farama din acea poveste si sa creezi altceva din acest punct, sau poti sa continui ca mai inainte sau orice altceva. Singurul avantaj absolut al acceptarii este ca iti dezvolta orizontul: odata ce ai acceptat ceva, nu mai poti nega existenta lui dar poti cu responsabilitate sa alegi daca tii sau nu cont de el!

Monday, October 26, 2009










Locatie: Muzeul Satului, Bucuresti
Data: 24 octombrie 2009, 13:00 - 16:00
Teme:
1. Portret in aer liber - diferenta cu blenda si fara; model: Vasile
2. Portret in aer liber - liber; model: Daniela;
3. Fotoreportaj - trepte;
4. Liberi la vanatoare: Mirii.


1. Vasile; fara blenda; f/5; ISO200; 1/125sec; 135mm




Vasile; cu blenda; f/5; ISO200; 1/160sec; 145mm
----------------------------------------------------------------------------------
2. Daniela (editare: doar un crop la 2 dintre ele):











----------------------------------------------------------------------------------
3. Trepte















----------------------------------------------------------------------------------
4. la vanatoare de... miri!








Friday, October 23, 2009

Aseara Feri Baci ne-a aratat ce inseamna a fi FOTOGRAF - artist fotograf: inseamna om cult, de lume, diplomat, fin observator, fin cunoscator al naturii umane, tot timpul pregatit, tot timpul viu si in alerta! O sa ma aplec acum asupra culturii. Am aflat inca odata ca nu e suficient sa ai talent pentru ca sa fi profesionist si mai ales ca e obligatoriu sa fi cult pentru a fi creator. Nu ai voie sa incalci decat regulile pe care le cunosti.

Aceasta este o postare mai veche de pe situl unui prieten pe care am mai ajustat-o foarte putin:

"
Trebuie sa inveti notele
"- Daca vrei sa faci muzica, trebuie sa inveti notele!
  - Dar, tata, muzica se canta, nu se citeste!
  - Ei bine, daca nu vrei sa inveti muzica, atunci vei pazi porcii!
  - Daca este asa, mai bine invat muzica…”.
(Discutie intre George Enescu si tatal sau. Sursa: George Enescu - 50 de ani de la moarte)


Razvan: Odata notele invatate, micul Enescu a trecut direct la compozitie …
Oare asa e si in fotografie? Chiar e necesar sa stii notele?
  1. andraw says:
    … acum o iau ca o intrebare directa si raspund: eu cred ca da.
    “Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga in traista.” spune un proverb romanesc. Poti sa ai talent cu carul, sa vezi, sa simti, sa surprinzi momentul in fotografiile tale, ce folos?! E un talent nefolosit. Fotografia ta, relativ la tine e nula. Spun cu convingere asta gandindu-ma ca slefuit, acest talent ar “rupe” orizonturile, ti-ar da alte perspective, te-ar forta sa te gandesti. Ce folos ca altora le place ce ai facut?! Tu te cunosti, stii ca a fost noroc, stii ca nu a fost de la tine, a fost de la “Dumnezeu”. (Sa nu intelegi gresit, nu sunt credincios. Nu ca ar fi gresit, dar nu ma prinde poza de enorias.)
    …imi vine in minte o poveste adevarata pe care mi-a spus-o antrenorul meu: Fiind el in Delta cu mai multi prieteni, un lipovean i-a cerut o tigara si el i-a dat un pachet si o sticla de votca care ii prisoseau desi nu le luase pentru a le da. Pentru ele lipoveanul i-a umplut barca de peste desi el nu ii ceruse decat 2-3 pesti mai mari pentru seara respectiva. Cand l-a intrebat pe lipovean, mai tarziu, dupa ce s-au cunoscut mai bine, de ce i-a dat mult mai mult peste decat ii ceruse el, lipoveanul a zis ca el stie ca nu are nici un merit pentru pestele pe care il prinde. Intr-o zi vine acasa cu lotca goala, alteori in 5 minute o umple. El nu are nici un merit, nu e munca lui decat cat s-a plimbat cu barca, a intins navodul si l-a scos, restul e dar de la Dumnezeu. Si i-a mai zis ca el stie ca pentru tigari si bautura ceilalti au muncit, mai greu sau mai usor, (nu conteaza pentru ca nu e munca lui si cine e el sa o aprecieze la altii?!). Asa incat se simte dator ca daca cineva isi rupe din ce a muncit ca sa imparta cu el, el la randul lui sa dea de cinci ori mai mult inapoi ca oricum nu e de la el, e de la Dumnezeu, si daca o fi ca ala sa merite ii va face folosinta, daca nu, Dumnezeu o sa-i ia inapoi ce nu i se cuvine…
    Asa si cu talentul, il ai e ok dar nu ai nici un merit. Fa ceva cu el, slefuieste-l si du-te la un nivel superior care sa te multumeasca cu adevarat. Munca de a ajunge acolo desi “ai suficient” doar cu talentul va face ca odihna de dupa sa fie mai dulce.
    … ma uit in urma la ce am scris si ajung la concluzia ca ar trebui sa ma citesc mai des, si si mai des sa tin si cont de sfaturile mele…
    sa “stii notele” in orice domeniu iti da sansa sa gandesti acel domeniu, sa-l cuantifici, sa-l matematizezi, sa il aprofundezi, sa il evaluezi in tine (si cu pacat si in altii), apoi sa creezi coerent. Poate celorlalti, mai inocenti decat tine in domeniul respectiv, nu o sa li se para ca faci altceva decat inainte.
    … dar tu stii.
"
Mi s-a parut ca se potriveste cu lectia de aseara.


Thursday, October 22, 2009

DE CE?

In data de 5 octombrie 2009 am inceput un curs de fotografie pentru sufletul meu. A fost un moment in care am fost dispus sa accept ca prea putine dintre fotografiile pe care le faceam meritau onoarea de a fi vazute si de altii. Mai clar: eram un amator entuziast si semidoct in domeniu dar cu un mare orgoliu.
Am acceptat oferta prietenului Tomita si m-am inscris. Dupa cateva sedinte m-a lovit: "cursul abordeaza fotografia ca profesie". ... o sa mai vad ce inseamna asta.

...de ce blog?
Pentru ca Feri Baci mi-a dat tema asta: "Fa-ti un blog pe care sa comunici cu lumea!" Gata! Mi-am facut! Cica asa o sa fiu vizibil ca fotograf. Ok...

Pe acest blog o sa postez numai fotografiile facute din 5 oct. 2009 incolo. Pentru fotografii mai vechi o sa folosesc in continuare photo.net.

Related Posts with Thumbnails

Copyright


Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivs 3.0 Unported License.
Toate imaginile si textele nemarcate altfel, aflate pe acest site sunt proprietatea autorului şi nu pot fi folosite integral sau parţial fără permisiunea acestuia.

ACEASTA E LUMEA IN CARE TRAIM:










Validation



Pranav Mistry: The thrilling potential of SixthSense technology


La Freestyle Revolution Roumaine from PeRole.Ro on Vimeo.


Manifest




 

blogger templates | Make Money Online