Sunday, December 27, 2009



La asta se rezuma de fapt toata suma de optiuni cu care avem de-a face in viata: alegem sa fim fericiti sau alegem sa avem dreptate!


Asta inseamna ca atunci cand te certi cu vecinul (pentru locul de parcare pe care de cele mai multe ori pune el masina pentru ca ajunge inaintea ta acasa, dar pe care tu l-ai dezapezit de toata zapada aruncata de ceilalti vecini de pe locurile lor, sau pe care chiar l-ai platit la primarie) poti sa ii dai toate argumentele logice sau "strategice" si sa concluzionezi fie victorios "E un bou!", fie intelept "Ma bucur ca a inteles argumentele mele!" si mai apoi sa afli cine ti-a spart cauciucurile sau sa te miri de ce nu te asteapta cu liftul, sau poti sa fi fericit lasand sa curga lucrurile.




De fapt, viata curge peste noi la fel (nu intr-un fel fatalist, karmic sau religios ci liniar, cursiv, aristotelic). Ceea ce difera este modalitatea in care o percepem, povestea pe care o facem despre ea. Difera incrancenarea cu care ne agatam de "adevarul" nostru, de "dreptatea" noastra. Ne opintim sa convingem pe ascultator ca avem dreptate si pentru asta cream strategii: fie convingem (intai pe noi) ca suntem obiectivi si distanti, platonici si principiali, fie punem patos si credinta si efort in actiunile si vorbele noastre, fie ne adaptam la un cinism ostentativ, ori altceva. Realitatea e aceeasi indiferent de strategia noastra, de povestea noastra. Singura variabila este interpretarea noastra si gradul de generalitate pe care il dam povestilor noastre!


Exista mai multe feluri de a avea dreptate: suntem victime neputincioase, suntem calai, suntem cruciati pe cai albi, suntem datornici, suntem creditori, suntem singuri, suntem parasiti sau parasitori. Dar AVEM DREPTATE CA SUNTEM ASA! Interesant e ca aceasta alegere este intre doua lucruri din sfere diferite: a avea si a fi. Si nu percepem constient acest lucru. Rationalitatea noastra si educatia ne trag spre a avea, totusi sufletul intelege diferenta si "compenseaza" punandu-ne in situatia de a avea dreptate tot despre un fel de a fi. Pentru ce chinul acesta? Un lucru care s-a intamplat este deja in trecutul nostru, nu-l putem ne-face. Pentru ce chinul de a justifica realitatea, trecutul? Unde este acceptarea? Unde este fericirea?


A fi fericit e o stare de A FI si prin urmare nu e conditionat nicicum de A AVEA. Consideram ca daca obtinem "cutare" sau "cutare" atunci o sa fim fericiti. De fapt posesiunea respectiva ne mai ridica putin statutul social, ne face sa avem alte orizonturi si alte necesitati. Fericirea ce vine cu "a avea" dureaza putin, dureaza atat cat ii ia ochiului sa vada noile orizonturi si creierului sa poftesca urmatorul "ceva". Apoi, nemultumirea (o alta stare de a fi) preia controlul si ne impiedica iar sa fim fericiti. Cum ar fi sa fim fericiti ACUM, chiar in acest moment, pentru tot ceea ce suntem si nu pentru tot ceea ce avem?!


Cine suntem noi este ceea ce ne misca in viata. Ceea ce avem este temporar si prin urmare efemer; este incarcatura pe care o purtam pentru a ne face viata mai comoda. Fara indoiala ca sa te duci sa faci dragoste cu partenerul intr-un loc minunat te face fericit. Sa mergi acolo cu masina este doar mai comod decat sa mergi cu tramvaiul, dar nu te face mai fericit. Prin urmare, "a fi" este animalul de povara care trage dupa el caruta cu posesiunile noastre ("a avea"). E intelept sa pui carul inaintea boilor?!


Cum ar fi sa acceptam ceea ce avem acum si sa ne preocupam mai mult de cine suntem? Cum ar fi sa renuntam la acest fel aproape maniheist de a gandi si sa ne refugiem in PREZENT, in ACUM, in EU SUNT?! Cine suntem azi ne influenteaza perceptia si povestea pe care (ne-)o spunem despre fapte, despre realitati...


"Dum vivimus, vivamus!"



(Fotografiile de arhitectura sunt exterioare de la Muzeul Enescu - Bucuresti)

Thursday, December 24, 2009

Ne poate face suferinta mai buni? Cum?! Ca traire, suferinta este ceva negativ. Si atunci cum poate ea sa produca un salt calitativ?!
Se spune ca actul de creatie nu poate exista intr-un mediu prosper, ca saracia si nevoia sunt cele care nasc valoarea... iar exemple sunt nenumarate. Nu inteleg cum e posibil acest lucru. Si da, inteleg nevoia, necesitatea care "obliga" intelectul sa produca pentru asigurarea supravietuirii. Vad relatia de cauzalitate dintre nevoie si creatie grefata pe un intelect mediu sau superior. Ce nu inteleg este chimia acestui mecanism, ce este dincolo de el. Care este acel balegar care favorizeaza cresterea florii. Aceeasi mizerie naste si flori si
nenorociri, violuri, crime.

Prin comparatie, bunastarea favorizeaza lancezeala. Confortul si indestularea inmoaie spiritul. Si totusi, "de familie buna" pointeaza catre pozitiv, catre educatie, catre cultura.

Ce anume face diferenta? Cum determini ce sa creasca in "acel" mediu? De unde stii ca o sa fie noul Paganini sau un viitor "student" la Jilava?

Tuesday, December 22, 2009

Latura decrepita este cea perena! Ati observat cum raul prospera? Cum se autogenereaza? Cum se regenereaza? Perenitatea lui? In partea cealalta, binele (generic) trebuie cultivat, intretinut, plivit, ingrijit constant. Te-ai oprit putin si incepe sa decada.



Tulburator! Si totusi asa este. O floare trebuie sa o cultivi, sa o ingrijesti, pe cand o buruiana creste singura, vivace in orice mediu. Daca o lasi singura, floarea se ofileste si moare; buruiana va creste! Denaturarea, pierzania, sunt vii si perene in timp ce cresterea si frumusetea cer o ingrijire aparte.



Ati observat cum numai moartea e "naturala"?! Conceptia cere un efort voluntar! O iubire neingrijita moare natural! Si care e rostul atunci?! Pai avem de ales intre a face eforturi pentru a ne TRAI viata fericiti si intre a lancezi pe naturalul drum al decrepitudinii.



Fericirea nu este naturala, este pentru cei "alesi". Este pentru cei care fac constant efortul fizic si mai ales intelectual de a si-o dori, de a o concepe, de a o creste si de a o ingriji!
...de a o uda chiar si in zilele in care nu ploua...






... si cateva versuri de la Nichita. ...poate fara nici n legatura.

Ce bine că eşti


E o întâmplare a fiinţei mele
şi atunci fericirea dinlăuntrul meu
e mai puternică decât mine, decât oasele mele,
pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişare
mereu dureroasă, minunată mereu.

Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinte
lungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despart
fluviul rece în delta fierbinte,
ziua de noapte, bazaltul de bazalt.

Du-mă, fericire, în sus, şi izbeşte-mi
tâmpla de stele, până când
lumea mea prelungă şi în nesfârşire
se face coloană sau altceva
mult mai înalt şi mult mai curând.

Ce bine că eşti, ce mirare că sunt!
Două cântece diferite, lovindu-se amestecându-se,
douâ culori ce nu s-au văzut niciodată,
una foarte de jos, întoarsă spre pământ,
una foarte de sus, aproape ruptă
în înfrigurata, neasemuită luptă
a minunii că eşti, a-ntâmplării că sunt.

Sunday, December 20, 2009

Viziuni (3)

Astazi am emigrat si eu in Lanul de secara... Inspirat de o postare "mai veche" a lui Florin Constantinescu si cu o dispozitie mai "ciudata", am tras ce urmeaza:

1/16

2/16

3/16

4/16

5/16

6/16

7/16

8/16

9/16

10/16

11/16

12/16

13/16

14/16

15/16

...si gata!
16/16

Friday, December 18, 2009








Sunday, December 06, 2009










Wednesday, December 02, 2009


1/6
(just riding on...)



2/6
(...doar sport!)



3/6
(Flingstone JR)



4/6
(fiecare alearga cu ce poate!)



5/6
("Cum imi sta cu coarne?" ...premonitie?!)



6/6
(Sageata! Oblio isi cauta punctul de vedere mai incolo!)
"I was on acid and I looked at the trees and I realized that they all came to points, and the little branches came to points, and the houses came to point. I thought, 'Oh! Everything has a point, and if it doesn't, then there's a point to it.'" – Harry Nilss



Si ce "premiu" te asteapta la capat...

Related Posts with Thumbnails

Copyright


Creative Commons License
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivs 3.0 Unported License.
Toate imaginile si textele nemarcate altfel, aflate pe acest site sunt proprietatea autorului şi nu pot fi folosite integral sau parţial fără permisiunea acestuia.

ACEASTA E LUMEA IN CARE TRAIM:










Validation



Pranav Mistry: The thrilling potential of SixthSense technology


La Freestyle Revolution Roumaine from PeRole.Ro on Vimeo.


Manifest


 

blogger templates | Make Money Online