Wednesday, September 28, 2011
FANTEZIE INTRE DOUA ABISURI
ma asez pe o culme de viata si simt ca traiesc.
privesc in jur si respir liniste:
ma odihnesc pentru ca mai trebui' sa urc;
privesc in jos si respir zgomot:
sunt ceilalti ce tipa speriati sa cobor... ce gloata!
privesc in sus si simt ca muzica astrilor ma cheama:
"urca la noi!" - as vrea, dar cum?
daca stau pe loc ametesc si-o sa cad.
mai bine cobor si-mi cumpar o scara.
Tuesday, September 27, 2011
Monday, September 26, 2011
Astazi am impuscat un vis.
Pusesem ochii pe el de multa vreme. Se plimba ca un gand prin padurea mea si i-am luat urma de cand era mic. L-am hranit, l-am ademenit cu sperante. Am crezut ca l-am domesticit. Apoi a crescut mare si s-a facut lup. Il mai priveam uneori de dupa copacii mei, din padurea mea. Ii mai lasam in poteca din cand in cand cate o prada mica: un san de femeie, o masa calda, un pumn de graunte-bucurii. Cu recunostinta urla la mine, cu dor, ca la o luna plina, ca la un cerc inchis, complet si aprins. ...Apoi, o vreme a disparut. Am crezut ca a murit, ca a luat urma unei stane si l-au prins ciobanii si l-au prefacut in caine. Odata chiar am crezut ca-l vad in zgarda langa niste picioare lungi si albe. De fapt eram eu cel care uitasem poteca spre padurea mea, spre copacii mei.
S-a salbaticit...
Astazi a fost frig. Am vrut sa aprind focul in soba cea mare a sufletului meu upgradat dar nu mai aveam lemne. Toate inverzisera, le dadusera lastarii de atata udatura. N-au putrezit, pur si simplu au inmugurit absurd si verde. Parsivele, stiau ca sunt daltonist! Am crezut ca e sange, sau ruj, sau oja ceva... Am luat pusca si am plecat sa vanez niste lemne in padurea mea, printre copacii mei batrani. Am luat pusca si m-am dus. Fluieram tacut in gand caci sunt si afon. Inconstient, mergeam pe poteca mea, in padurea mea, printre copacii mei, in padurea mea. Mi-era prea drag de ei, de copacii mei, ca sa-i impusc si sa-i iau acasa, la bloc. Aici era adapost si nu mi-era frig. Aici era cald.
S-a salbaticit...
Cam pe la copacul cu pasarile dorului m-am trezit fata in fata cu el. Cu lupul - visul meu domesticit. Sfasia in tacere un parfum de turista ratacita candva in padurea mea, printre copacii mei. L-am recunoscut. Parfumul... Si pe lupul meu - vis domesticit. Am vrut sa-l salvez. Parfumul... Si pe lupul meu de la o toxinfectie alimentara. Am intins mana dupa parfum. Vroiam sa fac cu un gest doua fapte bune. M-a muscat. Lupul - visul meu uitat. S-a salbaticit...
Fara ezitare am scos pusca si l-am impuscat. Se salbaticise.
S-a facut iar frig.
Sunday, September 11, 2011
Labels: alb negru, albine, Manastirea Crasna
Monday, September 05, 2011
Monday, August 01, 2011
Subscribe to:
Posts (Atom)
Copyright
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivs 3.0 Unported License.
Toate imaginile si textele nemarcate altfel, aflate pe acest site sunt proprietatea autorului şi nu pot fi folosite integral sau parţial fără permisiunea acestuia.
ACEASTA E LUMEA IN CARE TRAIM:
Validation
Pranav Mistry: The thrilling potential of SixthSense technology
La Freestyle Revolution Roumaine from PeRole.Ro on Vimeo.























































